Milioane de euro din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au fost deturnate pe numele unor pacienţi fictivi, în timp ce bolnavii care aveau cu adevărat nevoie de ajutor au fost lăsaţi să aştepte. Uneori până la ultima suflare.

Pacienţi români care au plătit asigurări de sănătate o viaţă întreagă au murit cu zile pentru că nu au primit tratamentul la care aveau dreptul de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Motivul: un grup infracţional organizat din care făceau parte şi şefii Casei Naţionale le-a interzis acestora accesul la instituţie. Procurorii anticorupţie susţin că Marian Burcea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi Ovidiu Munteanu, şeful Casei de Asigurări a Muncipiului Bucureşti, ar fi închis ochii la o fraudă de proporţii făcută pe seama bolnavilor aflaţi în faza terminală şi a celor imobilizaţi la pat. De aceea, cei doi, alături de alte 12 persoane, funcţionari, intermediari, dar şi reprezentanţi ai unor firme care au încasat ilegal milioane de euro, au ajuns în spatele gratiilor.

Cu toţii sunt acuzaţi că au prejudiciat statul de peste 10 milioane de euro. Banii ar fi fost furaţi în două moduri. Frauda cu pacienţii fictivi Pe de o parte, mai multe firme care ofereau servicii medicale la domiciliu sunt acuzate că au deturnat trei milioane de euro din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Au obţinut banii pe numele unor pacienţi fictivi. În schimb, bolnavii care aveau cu adevărat nevoie de ajutor au fost lăsaţi să aştepte. Practic, dosarele medicale a peste 300 de pacienţi fictivi erau validate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar banii plecau de la stat către societăţile comerciale care ar fi trebuit să îi îngrijească pe aşa zişii bolnavi.

De fapt, niciun pacient nu ar fi beneficiat de ajutor. Procurorii anticorupţie spun că firmele care asigurau asistenţă medicală la domiciliu aveau rolul de „a racola asiguraţi fără pretenţii sau nevoi medicale reale, de cele mai multe ori prin coruperea cadrelor medicale din spitale, de a întocmi dosare medicale cu menţiuni nereale, în vederea depunerii lor la C.A.S.M.B., pentru decontarea unor prestaţii nereale”. Apoi, dosarele ajungeau la Casa de Sănătate unde trei funcţionare aprobau decontarea actelor false. Aceleaşi persoane ar fi stabilit şi criteriile în baza cărora unui pacient i se aprobă solicitarea. Astfel, au fost lăsaţi la urmă oamenii care chiar aveau nevoie de ajutor.

Procurorii au interceptat un medic chiar în momentul în care se plângea de acest sistem criminal. „Nu este corect faţă de pacientul care are cancer şi mai are câteva zile de trăit şi-i pe patul de moarte… Dacă tot sunt bani, atunci să vedem spre cine direcţionam banii ăştia“. Procurorii anticorupţie spun că în afacerea bolnavilor pe hârtie era implicat chiar directorul Serviciului de Control şi Antifraudă din Casa Naţională de Asigurări, chiar cel care trebuia să descopere neregulile.

Citeste mai mult: adev.ro/ovpqx9

Cat de mare e mizeria prezentata mai sus?

Lasă un răspuns